23E3F125-A70F-4337-8E8E-52807E8B85D8

Turkish Airlines overbooking sau cum se manifestă lipsa crasă de empatie la români

4430 0
4430 0

Sunt proaspăt întoarsă din Turcia, după încă o mini-vacanță minunată în Cappadocia și încă îmi pun întrebări despre cât de departe poate merge lipsa de empatie, de considerație pentru cei din jur și lipsa de bun simț până la urmă, când vine vorba de dragii noștri conaționali. Să vă explic situația… 

Weekendul prelungit 28.04 – 01.05 a adus cu sine și cerere pe bilete de avion și o vânzare accelerată (și exagerată, după părerea mea) a companiilor aeriene dornice de profit cât mai mare. Nimic greșit teoretic până aici, doar emoții suplimentare pentru mine, însoțitoare de grup în Cappadocia, cu 16 oameni după mine. Și la dus și la întors am fost informați de cum am ajuns în aeroport că avionul este super-vândut (overbooked) și s-au oferit alternativele curselor următoare și o compensație bunicică în bani. Fiind grup organizat, cu rezervare de grup făcută din agenție și legătură foarte strânsă la Istanbul, n-au fost probleme la dus. La întors, adică ieri după amiază, am întâmpinat niște momente mai delicate, dar care s-au rezolvat cu vorbă bună și câteva rugăminți de a ni le aloca locuri, căci suntem grup și se călătorește împreună, ba am mai completat că anumite persoane nu vorbesc engleză, să primesc îngăduință. Și am primit-o.

Toate bune și frumoase, am plecat liniștită din Kayseri, tot grupul meu avea locuri alocate pentru zborul Istanbul – București, toți fără vreo dorință de a petrece mai multe ore în aeroport decât cele prevăzute în planul inițial. La 18:45 aveam decolarea către București.

Boardingul zborului a început cu mai bine de o oră avans, cred eu ca tactică de re-alocare la poarta de îmbarcare alocurilor, astfel încât cei care ajung mai târziu ori sunt mutați pe locurile rămase disponibile, ori transferați pe cursa următoare. Norocul meu și al celor din grup e că am mers la îmbarcare cu mult timp înaintea orei înscrise pe boarding pass și am primit locuri noi în avion, cu mici schimbări. Apoi am așteptat cuminței să se termine îmbarcarea și să decolăm, evident obosiți după o excursie intensă, cu treziri dis-de-dimineață și cine cu mult vin turcesc.

Și am așteptat, și am așteptat și am așteptat… Boarding complete… Buuuun! Dar noi tot așteptam.

După aproape 30 de minute de așteptare, ni se comunică faptul că niște pasageri ale căror locuri au fost schimbate refuză să călătorească, neacceptând locurile realocate. Ca urmare, procedura standard de securitate este verificarea tuturor bagajelor existente la bord și primirea din partea celorlați pasageri a confirmării că acestea le aparțin. Și iată cum încep stewardesele să deschidă tooooate zonele de depozitare ale bagajelor, cele de deasupra scaunelor și să întrebe fiecare pasager în parte dacă bagajele îi aparțin sau dacă există ceva în plus sau ceva suspect. Timp în care familia de români cer să fie mutați la business class, pentru că ei nu doresc să călătorească pe ultimul rând, deoarece la check-in-ul online și-au ales alte locuri. Mai trec încă 30 de minute în care se plimbă fetele din echipaj ba în față, ba în spate, familia și ei, ba unul ba altul vrea la business și un întreg avion așteaptă cu stoicism să se termine bâlciul și să decolăm.

Am întrebat una dintre stewardese ce se întâmplă și mi-a spus că familia respectivă – cei 4 membri – nu vor să accepte locul realocat, pe ultimul rând. În condițiile în care alții au rămas afară, reprogramați pe zborul de seară sau pe cel de mâine dimineață. În condițiile în care un avion întreg de oameni obosiți, răbdători așteptau să ajungă acasă. Și mă refer la aproape 300 de oameni, căci aeronava folosită de Turkish ieri după amiază era una A330, să poată susține overbookingul pe care vi l-am menționat. Dar mai ales, în condițiile în care toată cursa are 55 de minute. Și atunci stau și mă întreb, câtă lipsă de empatie să ai pentru toți ceilalți? Cât de egoist să fii să întârzii un avion cu o oră, doar pentru că simți că locurile pe care trebuie să stai doar 55 de minute nu sunt potrivite prețiozității tale? Cât de puțin îți pasă față de cei aproape 300 de oameni care au acceptat locurile primite și abia așteaptă să ajungă acasă? Foarte puțin. Extrem de puțin.

In acest articol


Intra in conversatie: